Impozitul pe casă din 2027: Ce spune Vasilescu despre noua taxă

De ce ne sperie noua taxă pe imobile?

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a ieșit în public să clarifice situația fiscalizării imobilelor, o problemă care a stârnit multe întrebări printre cetățeni.

Discuția vizează trecerea treptată la o bază de calcul bazată pe prețul de piață, o reformă inclusă în documentul strategic al administrației conduse de premierul Luca Niculescu, numit pe 20 octombrie 2026.

Inițiativa este legată direct de punerea în funcțiune a platformei e-Proprietatea.

Mâniele speculațiilor s-au centrat pe ideea că sumele de plată ar putea exploda. Adrian Năstase a semnalat deja riscurile, subliniind că, deși bugetul de stat ar câștiga, impactul ar fi dureros pentru categoriile vulnerabile.

Totuși, Vasilescu contrazice această prudență extremă: intrarea în vigoare a noii reguli nu este programată pentru 1 ianuarie 2027.

În emisiunea Realitatea Plus, alături de Laurențiu Botin, Vasilescu a explicat că această obligație nu este o invenție a actualei executive.

Ea provine din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), secțiunea de administrație publică locală. Termenul era deja stabilit în legislație; programul de guvernare actual doar confirmă o tranziție graduală, eliminând ideea unui șoc brusc.

Liderul local a demontat și zvonul conform căruia impozitul ar putea crește de 27 de ori.

Cât va crește, de fapt, impozitul?

Pentru a demonstra realitatea, a prezentat o simulare pentru un apartament cu suprafață medie din Zona 1 a Craiovei. Majorarea efectivă ar fi de aproximativ 10%, mult sub frământările generate de zvonuri.

Explicația tehnică este simplă: pentru o proprietate evaluată la 100.000 de euro, taxa anuală ar fi de 100 de euro (echivalentul a ~500 de lei).

În cazul unui imobil de lux de un milion de euro, suma ar fi de 1.000 de euro. Aceste exemple concrete vizau atenuarea șocului psihologic al contribuabililor.

Vasilescu a punctat că este logistic imposibil ca noile cote să fie aplicate imediat la 1 ianuarie 2027, autoritățile locale fiind încă în procesul de stabilire a bugetelor. În Craiova, nu se intenționează modificarea nivelului taxelor față de anul curent, ele nefiind nici măcar indexate la inflație. Concluzia: după stabilizarea guvernării, discuțiile se vor axa pe calitate, nu pe agravarea sarcinilor.

Contextul european aduce o tensiune interesantă.

Partidul Național Liberal, care apără ferm modelul cotei unice la nivel național, a votat pentru introducerea impozitării progresive în legislatura comunitară.

Printre europarlamentarii români care au respins această orientare progresistă la nivel UE s-au numărat membrii grupului ECR: Georgiana Teodorescu, Adrian Axinia, Gheorghe Piperea, Claudiu Târziu, Cristian Terheș și Șerban Dimitrie Sturdza.

Discrepanța evidențiază o tensiune clară între poziția internă și cea externă a formațiunii.