Shrinkflation: Produsele se micșorează, dar prețurile rămân neschimbate

Shrinkflation lovește doar piețele din vestul Europei?

Ambalajele familiare ascund o realitate mai puțin prietenoasă pentru portofelul consumatorului: produsele se micșorează, însă suma de plată la casă rămâne neschimbată.

Acest fenomen cunoscut sub denumirea de „shrinkflation” afectează bunurile cumpărate zilnic, precum ciocolata, siropurile sau pastele de dinți, care ajung în coșul de cumpărături în pungi sau cutii care par identice cu cele din anii precedenți, dar conțin efectiv mai puțin material.

Conform datelor furnizate de Euronews, prețul afișat pe etichetă persistă constant, dar volumul sau greutatea primită pentru aceeași sumă de bani scade. Termenul tehnic combină două cuvinte din limba engleză: „shrink”, care înseamnă a micșora, și „inflation”, echivalentul cu „inflație”. Mecanismul este simplu: producătorii diminuează cantitatea, masa sau numărul de unități dintr-un ambalaj, fără a aplica o reducere proporțională a prețului de vânzare final.

Loïc de Hults, asociat senior la cabinetul juridic CMS Belgium, a clarificat esența problemei, subliniind că achizitorii cumpără exact același produs, în ambalajul cunoscut, dar primesc o porție mai mică pentru prețul plătit anterior. Deși această practică nu este o noutate totală pe piață, vizibilitatea sa s-a intensificat considerabil în spațiul european în urma exploziei inflaționiste din anul 2022.

Producătorii au recurs la această strategie pentru a absorbi șocul provocat de scumpirea materiilor prime, a costurilor cu energia, a procesării industriale și a transportului, evitând în multe situații o majorare directă și vizibilă a tarifului de raft.

Pentru consumatorul obișnuit, consecința este similară unei scumpiri clasice: bugetul alocat rămâne constant, dar volumul bunurilor achiziționate diminuat.

Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene din 2025, 74% dintre cetățeni au sesizat că produsele au devenit mai mici, fără ca prețul să fie ajustat în scădere. Un caz emblematic din Franța, datând din 2019, ilustrează acest trend: un fabricant de siropuri a redus capacitatea sticlelor de la 750 ml la 600 ml.

Ulterior, organizația de apărare a drepturilor consumatorilor, Foodwatch, a evidențiat o creștere a prețului pe litru de peste 37%.

În Germania, un producător a diminuat gramajul batoanelor de ciocolată de la 100 la 90 de grame, iar în luna mai a anului 2026, o instanță a emis o decizie favorabilă plângătorilor împotriva acestei companii.

O altă firmă a lansat, tot în 2026, batoane cu greutatea de 75 de grame, comparativ cu formatul standard anterior de 100 de grame.

Aceste exemple demonstrează clar faptul că simpla sumă de pe etichetă nu oferă o imagine completă despre avantajul economic al produsului. Chiar dacă cheltuiala totală pare stabilă, costul relativ la kilogram sau la litru poate suferi o creștere semnificativă.

Motivul principal pentru care produsele se micșorează fără o ajustare corespunzătoare a prețurilor rezidă în presiunea exercitată asupra costurilor de producție. Când costurile cu energia, ingredientele, materialele de ambalare și procesarea industrială cresc, companiile trebuie să decidă modalitatea de transferare a acestor sarcini financiare către clienți. Christel Delberghe, directorul general al EuroCommerce, structura care reprezintă sectorul comerțului cu amănuntul și en-gross din Europa, a explicat că unii producători optează pentru reducerea dimensiunii produselor și a ambalajelor, scopul fiind menținerea prețurilor afișate constante.

Unii producători au analizat posibilitatea de a reduce ambalajele și cantitățile pentru a menține prețurile, în loc să le majoreze, a declarat aceasta.

Leena Whittaker, director pentru competitivitate în cadrul EuroCommerce, a subliniat faptul că presiunile asupra costurilor se propagă de-a lungul întregului lanț comercial.

Creșterile de costuri sunt transferate de-a lungul întregului lanț.

Dacă se majorează costurile energiei, ale materiilor prime, ale producției și procesării [.], prețurile vor crește. Astfel, reducerea gramajului devine o alternativă strategică la o scumpire vizibilă.

Din punctul de vedere al cumpărătorului, însă, rezultatul final este identic: fiecare kilogram sau litru devine mai scump.

Unul dintre motivele pentru care shrinkflation funcționează eficient este faptul că oamenii tind să recunoască produsele în funcție de aspectul ambalajului, culoare, formă și marcă, nu după cantitatea exactă specificată pe etichetă. Producătorii pot modifica dimensiunile interne fără a altera radical designul exterior al ambalajului. Alte tactici includ utilizarea pungilor cu spațiu liber, ambalaje cu pereți mai groși sau funduri ridicate, care creează o iluzie de volum mai mare. Reduceri modeste, de doar 5%-7%, pot trece neobservate, în special în cazul produselor achiziționate în mod regulat, săptămânal.

Verifică greutatea netă pentru a evita capcanele!

Uneori, modificarea este acompaniată de mesaje publicitare precum „rețetă nouă” sau „calitate îmbunătățită”, fără ca scăderea cantității să fie punctul central al comunicării.

Pentru a evita aceste capcane, cumpărătorii ar trebui să verifice mai mulți parametri:

- Greutatea netă sau volumul: un ambalaj familiar poate conține mai puțin decât înainte. - Numărul de bucăți: pachetele multiple pot avea mai puține produse. - Prețul pe kilogram sau pe litru: acesta permite comparații mai corecte între produse și mărci. - Modificările ambalajului: o cutie aparent identică poate ascunde un gramaj diferit. - Prețul raportat la cantitate: ofertele promoționale nu sunt automat mai avantajoase. - Cea mai simplă metodă de comparație este verificarea prețului unitar afișat pe eticheta de la raft, acolo unde acesta este disponibil.

Fenomenul nu privește exclusiv marile piețe din vestul Europei. România a introdus, în 2024, obligații de informare privind anumite produse care își reduc cantitatea, în contextul preocupărilor legate de protecția consumatorilor. La nivel european, însă, nu există o lege unică dedicată exclusiv shrinkflation. Regulile generale privind informarea consumatorilor și practicile comerciale înșelătoare reprezintă principalul cadru de protecție. Legislația europeană impune afișarea cantității nete pe ambalajele alimentelor și prevede indicarea prețului pe unitatea de măsură în situațiile aplicabile. Directiva privind practicile comerciale neloiale interzice practicile care induc consumatorii în eroare.

Loïc de Hults consideră că legislația existentă poate oferi deja instrumente de protecție.

Există deja o interdicție generală a practicilor înșelătoare.

În Germania, de exemplu, instanța din Hamburg a considerat că reducerea volumului unui produs și păstrarea aceluiași ambalaj, fără informarea corectă a consumatorului, reprezintă o practică înșelătoare.

Așadar, această situație este deja acoperită de legislația europeană, a explicat acesta.

Totuși, identificarea modificărilor rămâne dificilă pentru cumpărătorii care achiziționează frecvent aceleași produse. „Dacă este un produs pe care îl cumpără săptămânal, atunci când îl vor achiziționa pentru prima dată în noua variantă, evident că nu vor observa schimbarea, decât dacă citesc cu atenție toate informațiile de pe ambalaj”, a avertizat de Hults.

Unele state europene au decis să introducă obligații suplimentare pentru a face mai vizibile reducerile de gramaj. În Franța, din iulie 2024, supermarketurile cu o suprafață mai mare de 400 de metri pătrați trebuie să informeze cumpărătorii atunci când cantitatea unui produs scade, iar prețul pe kilogram sau pe litru crește.

Informarea trebuie să prezinte cantitățile veche și nouă, precum și majorarea prețului unitar, timp de două luni. Nerespectarea obligației poate atrage amenzi de până la 15.000 de euro. Austria a introdus măsuri similare în aprilie 2026.

Marile supermarketuri și magazinele de produse de sănătate și îngrijire personală trebuie să semnaleze produsele care se micșorează atunci când prețul unitar crește cu cel puțin 3%.

În Italia, Comisia Europeană a deschis o procedură în martie 2025, după introducerea unor reguli care obligau producătorii să aplice avertismente pe produsele cu gramaj redus.

Bruxelles-ul a susținut că asemenea cerințe ar putea crea bariere comerciale între statele membre și a sugerat ca informările să fie plasate la raft. În Belgia, introducerea unor reguli similare a fost discutată, fără adoptarea unor prevederi specifice la momentul relatat de sursa citată.

Subiectul a ajuns și în Parlamentul European. La 15 iulie 2025, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a organizat o audiere publică în care au fost analizate efectele shrinkflation și ale prețurilor dinamice asupra cumpărătorilor.

Comisia Europeană a susținut că normele existente, inclusiv obligațiile privind afișarea greutății și a prețurilor unitare, le permit consumatorilor să identifice mai ușor modificările. Instituția a subliniat și rolul autorităților naționale în aplicarea legislației și a promis că va continua să monitorizeze piața. Datele europene arată amploarea presiunii asupra bugetelor familiale: prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice din Uniunea Europeană au crescut cu aproximativ 33% între 2021 și 2025.

În același timp, diferențele dintre piețele naționale rămân importante. Potrivit Eurostat, în 2024, prețurile alimentelor din Franța erau cu 18% peste media Uniunii Europene, în timp ce în Belgia depășeau media cu 7%.

EuroCommerce consideră că introducerea unor noi reguli specifice ar putea fi necesară pentru a echilibra balanța între producători și consumatori.